Despre incercarile companiilor de a mentine angajatii fericiti si rezultatele programelor de wellbeing
Din ce in ce mai multe companii fac eforturi uriase pentru a-si pastra angajatii motivati si cat mai productivi. Cum altfel ar putea obtine aceste rezultate, daca nu prin amenajarea unor birouri mai mult decat prietenoase si promovarea pozitivismului si a bucuriei de la mic la mare, la toate nivelurile organizatiei?
Cele mai mari companii ale lumii sunt deja recunoscute pentru mediul de lucru neobisnuit creat pentru angajati si activitatile relaxante in care acestia sunt indemnati sa se implice in fiecare zi. Incercarile de a mentine angajatii fericiti sunt infinite, unele chiar bizare. Enumeram astazi numai cateva dintre ele, precum: zile in care angajatii pot veni la birou imbracati in animalul lor preferat (USA), amenajarea sediului companiei asemenea unui club de noapte cu bauturi gratis la bar, zone de relaxare si simulatoare de Formula 1 (UK).
Autorii cartii The Wellness Syndrome, André Spicer si Carl Cederström, atrag insa atentia asupra unor aspecte pe cat de interesante, pe atat de revelatoare, despre incercarile exagerate ale firmelor de a mentine angajatii fericiti. Acestia sustin ca intretinerea unui mediu de lucru dominat de pozitivism si bucurie reprezinta una dintre cele mai vechi tehnici din teoria resurselor umane, iar prezumtia un angajat vesel este totodata si foarte productiv dateaza inca din anul 1930, iar lucrurile s-au schimbat foarte mult de atunci, lumea managementului si a resurselor umane intrand intr-o cu totul alta era.
André Spicer si Carl Cederström ne ofera in acest sens cateva exemple de studii din UK.
Unul dintre acestea arata ca, in domeniul negocierilor de exemplu, persoanele nervoase si mereu nemultumite au sanse sa castige mai mult decat persoanele care incearca sa para tot timpul pozitive si bine dispuse, acestea din urma tinzand sa treaca cu vederea aspecte importante si tratand situatiile dificile cu mai multa superficialitate.
Alte studii demonstreaza, de asemenea, ca impunerea pozitivismului in exces la locul de munca va inhiba emotiile negative ale angajatilor, acestia nemaiavand curajul sa se exteriorizeze sau chiar sa discute cu echipa despre aspectele negative ale afacerii.
Unul dintre cele mai concludente exemple pentru situatia prezentata mai sus este declinul gigantului NOKIA. In anul 2007, cand Apple lanseaza primul model de iPhone, Nokia este cea mai mare companie de telefoane mobile din lume si detine tehnologia necesara pentru a concura cu succes cu Apple si noul model de telefon lansat de acestia. Totusi, conducerea Nokia insista sa utilizeze un sistem de operare in care a investit mult, dar care prezinta numeroase probleme, fiind imposibil sa concureze in mod egal cu IOS. Middle management-ul companiei cunoaste toate aceste aspecte si prevede caderea, insa refuza sa comunice aceste probleme. De ce? Cultura organizationala a companiei promoveaza un mediu de lucru dominat de pozitivism si vestile bune sunt mereu apreciate, cei care aduc vestile proaste fiind imediat catalogati drept eroii negativi din poveste.
Din pacate, multe dintre marile companii ale lumii se ghideaza dupa acest principiul, supranumit de autori compulsory happiness, luptandu-se cu implementarea unor programe ale caror rezultate ajung pana la urma sa se intoarca impotriva lor.
Un mediu de lucru in care energia pozitiva predomina este, desigur, ideal. Insa pentru a ajunge sa avem angajati cu adevarat fericiti, nu trebuie sa trecem cu vederea baza de la care se porneste intr-o astfel de initiativa. Este important sa intelegem ca normalitatea inseamna deopotriva emotii pozitive si emotii negative si fiecare dintre ele pot fi la fel de productive, in functie de situatie sau chiar de specificul companiei.
Promovam, desigur, un mediu de lucru sanatos si pozitiv – un mediu de lucru in care angajatilor le sunt ascultate nevoile si motivele de ingrijorare, iar mai apoi se iau decizii in materie de programe wellbeing. Odata ce angajatorul ajunge sa cunoasca ce ii face pe angajatii sai fericiti, va sti cu siguranta si ce activitati sa aleaga pentru echipa sa.
Oamenii pot fi cu adevarat fericiti la locul de munca, odata ce vor simti ca nevoile le sunt luate in seama, iar eforturile echipei de resurse umane se indreapta cu adevarat catre echilibrul viata personala – viata profesionala, si nu catre o atmosfera generala impusa fortat, dominata de fapt de superficialitate.
Click aici pentru articolul original.
Sursa foto: www.pexels.com